nu. nu e frumos sa bati la poarta raiului, sa-ti deschida vreun sfant prapadit si sa-ti spuna ca “avem musafiri, deci sterge-o! (2)
O dimineata “de acel fel”. Nu (mai) am ce cauta aici… so E.T. is going home. Pornesc la drum… Soare, Muzica, Vise, Viteza, Aer, Natura, Putere, Intimitate, Ganduri, Scopuri, Destinatie, Timp, Regasire, Eu, doar Eu. Invat sa ma bucur de mine si de momentele pe care le-as putea pierde cu agitatie. Meant to be… Paharul e pe jumatate plin. Si inca o parte buna: E de sticla! 
PS: Si nu, nu uiti de unde ai plecat, ci doar ca nu mai poti fi, ce ai fost.
____________________________________________________________________________
Later Edit (discutie pe o margine a subiectului dupa postarea articolului, cu o prietena):
[ml]: ce pacat ca de fiecare data intai e partea goala apoi partea plina…
[ml]: si pana ajungi la cea plina, nu-ti mai trebuie.
[mb]: pai, chestia asta se caracterizeaza prin rabdare.
[mb]: ca sa ajungi la cea plina, trebuie sa ai rabdare pentru cea goala.
[ml]: din fericire eu am, dar unii nu…
[mb]: eh, ii inveti.
[mb]: cum ii inveti?
[mb]: le arati partea plina!
[ml]: in general nu mai vor sa o vada, dar stiu… – alta rabdare:
[ml]: sa astepti sa deschida ochii, nu?
[mb]: pai, daca nu ai de ales si e singura solutie care te poate duce catre scopul final, de ce nu?
