In ultima vreme, s-au intamplat lucruri… cu persoane cu care nu trebuiau sa se intample. Sau nu s-au intamplat. Dar s-au intamplat. Persoana nepotrivita la locul potrivit, sau invers. Ceea ce m-a facut sa-mi pun diferite intrebari. De ce se ajunge aici?
Pentru a-mi lamuri dilema, am facut un sondaj, pe mai multe persoane. Si anume, mi-am rugat mai multe prietene, sa-mi enumere cateva calitati pe care ar vrea ele sa le aiba, un posibil prieten. Din pacate, am tras 2 concluzii, care, pe cat sunt de “sincere”, pe atat sunt de triste.
Prima ar fi, ca o persoana (posibila jumatate), este ca un lanţ. Calitatile acestuia, sunt ca niste verigi ale respectivului lant. (nu are rost sa enumar). Chestia e ca, nu putem vorbi de calitati… in procente. Adica, mai exact, nu putem sa spunem ca asta imi place mai mult, asta e mai putin importanta, etc.: tipul trebuie sa arate bine, sa fie gentle, sa-mi arate ca ma doreste. La o prima “aruncare de priviri”, multe dintre “ele”, tind sa spuna ca cel mai important e sa… stie sa se poarte, apoi sa arate un pic bine, apoi sa… etc etc. Nu exista chestiile astea, nu exista un pic, nu exista mai mult, sunt doar consolari pe care am dori noi sa le credem. Toate aceste multitudini dorentiale sunt la fel de importante, una ca cealalta. Ba chiar mai mult… daca una dintre verigi s-a rupt, lantul (restul lantului) nu mai este bun de nimic. Se poate lipi probabil, dar la fel de probabil nu va fi ca nou. (si spun probabil, pentru ca un lucru care se intampla o singura data, poate sa nu se mai intample niciodata. Dar un lucru care se intampla de 2 ori, clar se va intampla si a-3-a oara. Deci aviz, celor care treceti peste… de prea multe ori.) Totul, e la fel de important intr-un el/intr-o ea. Negand, singurul lucru pe care-l facem, e sa ne mintim singuri.
Iar a-2-a concluzie, am tras-o intrucat am avut nevoie de ea. Am avut nevoie de raspunsuri pentru ultima perioada din viata mea. Si comparand raspunsurile primite de la toate prietenele mele, mi-am dat seama, ca NICIUNA dintre ele nu mi-a mentionat vreo calitate proasta al unui posibil pretendent. Fiecare a stiut ceea ce vrea.
Si totusi, unde e problema? A trebuit sa o intorc pe toate partile, dar am aflat. Unele dintre ele, nu isi doresc defecte (pe care ele le-ar putea vedea ca si calitati). Ci isi doresc, prea putine calitati. Nu isi doresc suficiente lucruri care le-ar putea implini in totalitate. Si probabil, consolate de altele… multe dintre ele nu vad asta. As tinde sa zic, ca se multumesc cu putin, dar nu e asa. Cand apare nevoia de altceva, de lucrul care nu l-au vazut inainte… il cauta in locuri gresite. Si asa ajungem la persoana nepotrivita, in locul potrivit… si de aici, si celelalte probleme. (Imi pare rau 
).
Deci nu gresit, ci insuficient.
“De ce se ajunge aici?” pentru ca trebuie, pentru ca daca nu, nu am mai ajunge sa ne punem astfel de intrebari… Ai dreptate, daca se intampla de doua ori, POATE se va mai intampla si a treia oara dar nu este obligatoriu. Suntem oameni si nu toate regulile se aplica tuturor. Persoana potrivita sau nu/loc nepotrivit sau nu idee e ca trebuie sa invatam ceva din toate astea, trebuie sa ne bucuram de fiecare clipa traita si sa invatam sa apreciem lucrurile marunte… Si tind sa cred ca persoanele pe care le-ai intrebat sunt destul de superficiale pentru ca tocmai defectele fac diferenta intr-o relatie