Cum ai putut? (scrisoare).

Nu sunt eu cel fustrat. Sunt impulsiv, stiu, si poate regret deciziile mele, dar asta sa nu iti dea o statisfactie. Imi asum responsaibilitatea pentru viitoarele mele regrete. Am regretat eu fata pe care am iubit-o cel mai mult in lumea asta si am alungat-o, asta o sa fie fleac, dar un VERITABIL sut in fund, nu e decat un pas inainte… si de data asta, o motivatie al naibii de buna. Prost sunt eu, ca nu ma invat minte. Prost. Am stiut de la inceput ca e un compromis al naibii de mare, si nu m-am oprit. Si spune-mi tu copile, cum erau orele alea petrecute impreuna, zilele alea in care am fost de nedespartit, toate chestiutele prin care am trecut impreuna, telefoanele alea din 5 in 5 minute… ia spune tu, iti mai amintesti? Ah, nu? Stiu, stiu ca nu iti amintesti. E normal, copilul pleaca si te uita…
Si ia spune-mi, nu aveai timp, nu? Sau ce se intamplase? Am inteles, erau alte lucruri si stiai ca eu o sa te inteleg si o sa te cred. Fool me.
Si ia spune-mi, nu te asteptai sa ma vezi, nu? Nu, nu venisem pentru tine. Eram doar in trecere, si am vrut sa vad ce faci.

Sa ce? Sa ma imbratisezi iubire? WTF? Pentru? Pai, iarta-mi mie insensibilitatea de care dau dovada, dar astazi sunt cam scump. Ce, ar trebui sa cred ca ti-a fost dor de mine? Ce măi? Fool me, again. Nu ma atinge, vreau sa uit ca te-am cunoscut. Imi permit sa am si eu lista mea de pierderi. Sa-mi explici? Nu e ceea ce cred? Ce scenariu de teatru (stiu, stiu ca stii sa-l joci). Si stiu ca preferi comunicarea virtuala, asa ca din respect pentru deciziile tale, macar mai stiu sa fiu amabil.
Prefer sa fiu singur, fara absolut nimeni in jur, decat o persoana ca tine…
Si iarta-mi reactia, dar m-am saturat de atata imoralitate si iresponsabilitate. Macar ai fi putut sa ridici capul sus, si sa spui lucrurilor pe nume, nu sa te ascunzi. De vina-s eu, ca nu am fost, cum sunt defapt. Mai bine deloc, decat un compromis… Si da, vorba ta, totul sau nimic. Azi, sunt convins ca daca nu am totul, o sa fiu cel mai fericit om de pe pamant… cu “nimicul” meu ;)

Someone was right. Stop losing time… get your life up, and go home boy…

Alte articole recomandate:

  • utopie personala.
    Am dat multe sfaturi in tot acest timp in care a trecut. Poate nu le pot numi neaparat sfaturi, insa am incercat sa fac oamenii sa fie multumiti, fericiti cu ceea ce au. Sa le arat...
  • lumea chiar se plictiseşte!
    Îmi aduc aminte perfect şi acum. Au trecut vreo 5-6 ani de atunci cred. Era de Crăciun, "sărbătoream" în familie. Da, recunosc, pe vremea aia nu prea mă interesa ieşitul din casă. ...
  • Invat din nou, ce-am uitat.
    5:14AM. Se lumineaza usor usor. Urmeaza o si grea, dar zambesc. (addicted to it). Agitatia, oamenii si societatea m-au transformat din copilul care eram, intr-o fiara ce se napuste...
  • din categoria despartirilor cu "pretentii": TOP 10!
    Culese de pe un topic de pe Softpedia, care mai de care mai "tru`": 1. pana intr-o zi cand dupa ce am planuit ce vom face de craciun(stabilisem ca din ajunul craciunului pana de r...
Acest articol a fost publicat în Smiles. Salvează legătura permanentă.

3 răspunsuri la Cum ai putut? (scrisoare).

  1. The Last Angel spune:

    This Is The Life My Friend….. Take Care

  2. Nenny spune:

    yea this is the life

  3. Crysuletz spune:

    unele persoane nu stiu sa aprecieze cu adevarat o mare”comoara”……..cand citesc ma gandesc daca mi se poate intampla….dar orice s-ar intampla nu trebuie sa uitam ca o noua experienta ne face sa trecem peste un obstacol…….:(

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>