[b]: stii
[b]: ma gandeam la o chestie
[b]: draguta de altfel
[v]: ![]()
[b]: (stiu, citesti dupa)
[b]: imi amintesc de α, de vremea cand era cu β
[b]: oamenii, iubesc in felul lor
[b]: ea tinde sa fie mai prostuta de fel, sau cel putin asa i-am pus noi stampila
(noi = eu cu β)
[b]: dar, cand faci paralela dintre prostut si celelalte lucruri care nu se spun pentru ca nu se pot spune – se simt, tot nu gasesti vreun punct comun. (doar e paralela, nu?
)
[b]: astfel, fiecare iubeste in felul lui, si pentru motivele lui, fie ca e prostie
sau nu.
[b]: evident, ca ar fi bine sa nu fie, dar sunt lucruri ce nu trebuie justificate.
[b]: pentru ca lucrurile care se simt, automat se “cunosc” si pot fi interpretate cel mai bine. spre diferenta de lucrurile materiale, care nu se cunosc (fie ele chiar si cunostiinte generale)
[b]: ceea ce se stie, se poate interpreta fara probleme… deci nu e nevoie de explicatii teoretice si scrise, pentru a intelege ceea ce simti (tu). de aceea, cel mai probabil… nu trebuie sa inteleaga altii. trebuie sa intelegi tu.
[b]: ![]()
[b]: (uf, cata filozofie pe mine in seara asta) ![]()
