In ultima vreme, situatia si conjunctura publica in care ma aflu mi-a dat posibilitatea de a cunoste mult mai multe persoane noi, de diferite varste, diferite orase de provenienta (ba chiar mai mult, as putea spune diferite tari de provenienta), diferite medii sociale, etc. Si cum a fost ca un val venit dupa ce apa a fost un simplu lac, modul lor de pozitionare in viata mea, a fost un adevarat haos. Pentru ca, desi poate nu o arat, in “background” fiecare-si are taller-ul lui.
O persoana noua pentru mine – pleaca cu un benefit 100% pozitiv, insa, sunt cu ochii in 4 dupa fiecare detaliu pe care aceasta, il poate schita. Sunt perfectionist recunosc, dar poate de aceea am langa mine persoane care stiu ca s-ar arunca in apa pentru mine, indiferent de temperatura de afara… 
insa, din fericire, inca stiu sa inot singur. (nu, nu sunt egoist, e doar solutie de “back-up”). Si poate tot de aceea, am asteptari mari de la oamenii din jurul meu, dar care sper sa o dea in bara cat mai devreme posibil, odata cu intrarea lor in viata mea, pentru a nu avea dezamagiri prea mari, dupa ce deja… “invatam sa inotam impreuna”. Nu zic ca am un anumit “template” pentru fiecare in parte, pentru ca fiecare om e unic in felul lui, insa, fiecare gest pe care o persoana il face ofera, poate oferi impulsul de “discard”. De aceea nu ma bazez pe nimeni aproape niciodata, si singurul in care am incredere sunt eu, iar in caz de esec, riscurile sunt asumate. Nu tin cont de cine e, de ce e, de varsta sau alte puncte de discriminare, ci doar de opinii si pareri, atata timp cat ele sunt argumentate sau necesita o demostratie contrarie. Sunt o creatura foarte complicata, si imi place sa ma complic, pentru ca lucrurile complexe, duc la rezultate multumitoare. Poate de aceea urasc si superficialitatea pe care o vad in altii, sau poate ma supra-estimez, insa rezultatele m-au pus intotdeauna in pozitia pe care in final, am meritat-o.
De aceea tin sa fac pasi mari in relatiile cu cei din jur, pentru ca cei mai multi, nu rezista sariturii. Iar cei ce rezista, probabil, merita, insa mai sunt pasi… Trebuie mereu, sa ii alegi pe ce mai buni, dintre cei buni. Si nu sunt reticent sau rezervat in pareri legat de cei ce au ajuns pana aproape de finalul drumului, dar care mai timp sa o dea in bara. Continui pana la proba contrarie, cu incredere aproape deplina. Ma gandesc ca nimanui nu-i place sa ajunga in varf, si sa se impiedice la ultima scara… sa cada, si sa o ia de la capat, de aceea, ma bazez pe constiinta celorlalti. Majoritatea, nu se mai pot ridica de jos, sau nu mai fac acel drum in a-2-a oara. Usor usor, invat sa spun nu, acolo unde trebuie sus. Renunt sa fiu amabil, fiind deacord cu lucrurile care nu intotdeauna imi convin. Am vazut destule pierderi, ce nu merita castigul aparent de la inceput. “Silence, must be heard.” Pentru ca fiecare isi spune punctul lui de vedere… dar nu toti au dreptate. Pentru ca toti sunt lupi, cu principii moraliste. Pentru ca toti vorbesc, insa putini fac. Pentru ca am ajuns ca la 20 de ani, sa astept fapte, si nu vorbe. Pentru ca sunt din ce in ce, mai putini.
Pentru ca merit, si pentru ca eu, ii vreau pentru cei mai buni.
